marți, 13 iunie 2017

#Topic10. Genul dramatic: trăsături și definiție


În genul dramatic, autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate în derularea unor evenimente, într-un anumit timp şi spaţiu, creaţia literară având ca mod de expunere dominant dialogul şi fiind destinată reprezentării scenice. 

Trăsăturile operei dramatice: 
Din punctul de vedere al conţinutului, opera dramatică:  
Are unele trăsături similare cu opera epică: 
►prezenţa personajelor 
►derularea unor evenimente(trăsătură care poate fi ilustrată  prin prezentarea, pe scurt, a subiectului, printr-un rezumat) 
►prezenţa în text a unor indici (cuvinte/structuri) care fac trimitere la spaţiul şi timpul în care se desfăşoară evenimentele 
Are unele trăsături particulare: 
►modurile de expunere specifice sunt: dialogul, monologul şi uneori aparteul (replică spusă aparte cuiva, cuvintele spuse pe scenă, de un personaj, ca pentru sine). Prezenţa acestor moduri de expunere implică apariţia elementelor de oralitate a stilului: verbe şi forme pronominale la persoana a II-a, singular şi plural, construcţii în cazul vocativ, verbe la modul imperativ, interjecţii, puncte de suspensie, exclamaţii şi interogaţii, plăcerea enumeraţiei etc. 
► acţiunea se dezvoltă în jurul conflictului dramatic. Acesta presupune prezenţa unor forţe opuse. Existenţa unui obstacol între aceste forţe determină, prin ciocnirea lor, naşterea unei crize sau a unui dezechilibru, care urmează a fi rezolvate. Efectul crizei este tensiunea interioară, numită tensiune dramatică, care declanşează un lanţ de evenimente, orientat către o soluţie. Situaţia dramatică presupune, aşadar, posibilitatea unei rezolvări. Când aceasta nu există, dramaticul se transformă în tragic. 

Din punctul de vedere al formei, se remarcă următoarele trăsături particulare ale operei dramatice: 
- În deschiderea textului apare o listă cu numele personajelor  şi cu precizări privind ocupaţia acestora. 
- Textul dramatic este structurat în acte şi scene. 
- Înaintea fiecărei replici este indicat numele personajului care o rosteşte. 
- Intervenţia directă a autorului apare doar în indicaţiile de regie/scenice, care se mai numesc didascalii.  

ARGUMENTARE - model 

În opinia mea, opera ………….…………(titlul), de ……………………..(numele autorului), aparţine genului dramatic, în care autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate în derularea unor evenimente, într-un anumit timp şi spaţiu, creaţia literară având ca mod de expunere dominant dialogul şi fiind destinată reprezentării scenice. 
   
În primul rând, în deschidere apare o listă cu numele personajelor şi cu precizări privind ocupaţia acestora……………………………(două exemple), textul este structurat în ……..(câte acte conţine opera) acte, care conţin ……………(câte scene conţine fiecare act) scene, înaintea fiecărei replici este indicat numele personajului care o rosteşte……………………………(citat în care se transmite o astfel de replică) şi se remarcă prezenţa didascaliilor, ca modalităţi de intervenţie directă a autorului ………………………(două exemple). 

În al doilea rând, modul de expunere specific este dialogul, iar prezenţa acestuia impune prezenţa elementelor de oralitate a stilului…………………(prezentarea a trei-patru elemente de oralitate, cu citate pentru fiecare). 

În plus, se remarcă prezenţa personajelor……………(care sunt personajele) şi a unui conflict dramatic……………………….(ce forţe sunt antrenate în conflict şi cum evoluează, pe scurt, acestea). Evenimentele sunt plasate într-un cadru spaţio-temporal, marcat prin indici specifici: ………………………. (exemple de indici de spaţiu şi timp). 

În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului suport în genul dramatic. 

click me to reveal the contact form

Get in touch with us:

Nume

E-mail *

Mesaj *

DIN 21 NOIEMBRIE NE MUTĂM PE MUZZIX.RO

www.muzzix.ro